Micul dejun
- Terci din griș (mancă)
- Hrișcă cu lapte
- Pâine prăjită în ou
- Pâine cu unt din ciocolată/margarină „Rama”, „Delma” și cu ceai
Lunch
- Borș cu varză
- Zeamă de pui
Dejun:
- Macaroane cu brânză
- Cartofi prăjiți
- Fasole cu murături
- Hrișcă cu ceapă prăjită și pastă de roșii
- Mămăligă
- Pulpe de găină prăjite (pulpele alea de broiler congelat)
- Cartofi fierți în coajă cu scrumbie
- Macaroane “po flotski”
- Jumere cu orice
Zakuskă
- paștet polonez din curcan
- gingirică în sos de tomate
Desert:
- Pâine înmuiată în apă și cu zahăr deasupra
- Prăjiței
- Pirog cu mere
- Gogl-mogl
- Bomboane din zahăr pe tigaie
- Povidlă de perje
„În anii 90 nu prea primeam salarii… cu aniii :(( Cumpăram grâu, făceam făină și coceam pâine, plăcinte, învârtită, blinele… Cartofi in orice mod, mai des prăjiți; sarmale cu orez plus hrișcă (tare gustoase), desigur, conserve de legume în asortiment. Nu prea cumpăram producte, salamul era lux. Faceam unt din smantana, scurgeam zerul din chefir si din ceea ce rămânea plus zahăr făceam cremă pentru medovic. Erau multe rețete din nimic să faci ceva gustos.” Naty Culea
„Noi din economie mai și coceam… Pâine, turte… Diverse plăcintele cu cartofi, varză murată (verzi se zice la noi, varză cu morcov). Terciurile cu ceapă prăjită, supele de post, pastele și cartofii erau la ordinea zilei.” Maria Dulap
„Macaroane “po flotski”. Doar tata le făcea. 
Erau macaroane cu tușoncă.” Veronica Sîrbu
„Щи на костях. Продавались так называемые суповые наборы – фасованные кости. Мама варила большую кастрюлю, чтобы был обед нам, когда со школы вернёмся, а вторую кастрюлю варила среди недели, и для этого вставала в 5 утра, чтобы успеть на работу.Я со второго класса сама приходила со школы и грела себе на плите три половника щей в ковшике.” Anastasia Danilova
„Cartofii prăjiți desigur )))) rock’n’rollul lui ‘90” Doina Martin
„Cartofi fierți în coajă cu scrumbie, cartofi prăjiți cu varză murată… mâncăruri simple mai pe scurt. Sigur că nu lipsea zeama de găină cu tăieței de casă, și mă uitam cum ne împărțea mama găinușa, nouă ne dădea bunișorul, iar ei își lăsa gâtul și scurmușele și când o întrebam, ea zicea că tare îi mai place gâtul…
Abia când au trecut ani și am început a împărți găinușa din zeamă copiilor mei și îmi lăsam exact ceea ce își lăsa si mama, am înțeles de ce îi „plăcea” mamei așa de tare gâtul. Mamele noastre, mamele…” Galina Roșca
„Cel mai renumit desert de pe atunci sau un pic mai târziu, era pâine înmuiată în apă și presurată cu zahăr. Ronțăiam cu toată mahalaua până burta acoperea drumul 
Mama făcea cele mai gustoase pârjoale din lume, iar când scotea pâine proaspătă din cuptor, ah, ce bunătate era acel călcâi aburind de pâine și cu o cotletă ! Nu prea vedeau salariul pe atunci părinții mei și mama făcea din nimic întotdeauna ceva gustos. O dată întoarsă de la școală, flămândă ca un lup, am simțit din verandă un miros foarte frumos. Pe plită mă aștepta prima posibilitate de a vedea o tigaie mare, mare cu morcov prăjit cu unturică. Vai, ce bun a fost !” Galina Vieru
„Mămăligă cu jumere, era plin beciul cu borcane și când nu mai știai ce să mănânci, topeam jumăre. De fapt și cartofi prăjiți cu jumere, ouă prăjite cu jumere, mai în scurt, totul cu jumere.” Nata Scobioala
„În perioada școlii, în fiece dimineață mama îmi lăsa pe plită, terci cu lapte. Fiecare dimineață cu diferite terciuri și toate cu lapte.” Tusia jurminskaya
„Pirog. Mama des făcea pirog cu mere. El nu mereu ieșea. Uneori era negru tare, nu se ‘ridica’, alteori era nalt și frumos. Dar mereu era tare dorit și plin de iubire.Bunica mă alinta cu gogl-mogl. Îl bătea cu furculița tare rapid și eu îl savuram muuuult. Ea zicea că asta era desertul copilăriei ei. Iată și al meu.” Constanța Dohotaru
„La începutul anilor 90 eram la Iași, la liceu. Aveam un ceaunel tare mic, în care încăpea un pumn de cartofi taiați pai. Atât de bine îmi ieșeau, că am mâncat o săptămână la rând cartofi pai. Dacă nu începea să mă doară ficatul de la atâta prăjit, continuam :)))). Altă mâncare des întâlnită la gazda la care stăteam cu alta moldoveancă erau spaghetti cu brânza de oi și ceapă prăjită. Și acum, uneori când mă apucă nostalgia, le mănânc. Tare bune” Maia Metaxa
„Partea de deasupra la pâine care avea o fâșie tare (un fel de dungă tare) o rupeai și efectiv o rodeai până o aduceai de la magazin acasă.” Iulia Cotonet
„Eu mâncam des ghiozlomele/ghizlomele. Etimologia cuvântului e turca “gözleme” și s-a păstrat probabil pentru ca locuind in satul Cociulia, la sud, pe lângă Găgăuzia, a reușit sa reziste celorlalte denumiri. Erau niște semilune, dacă tot e că vorbim de turci, umplute cu brânza de vaci și de oi cu ou și mărar; cu curechi murat călit cu ou; cu visine. Ce bune mai erau!!! Le făcea mămica (bunica) și le făcea și mama. Ah, se mai umpleau și cu cartofi cu ceapa și ou. Le fac și eu uneori ca sa îmi amintesc de copilărie. Ce frumoasa și gustoasă a fost!!!” Vera Gajiu
„Când ne era dor de ceva dulce, prăjeam turte pe tigaie în ulei. Trebuia să fie foarte subțiri ca să fie crocante, apoi presurate cu zahar. Torte faceam doar cu fetele la școală sau acasă la cineva mai priceput. Nu-mi ieșeau niciodată. În rest, meniul de mai sus, văd că parcă ne era scris la toți să mâncăm la fel.” Diana Mihuta
„Manca mi s-a întipărit clar. Ai mei îmi puneau o farfurie mare și mâncam de pe o taburetcă. Fiindca mâncam încet și fără poftă, mă lăsau singură la bucătărie și ei priveau televizorul în altă cameră. Mâncam manca în două cu lacrimi și visam la un prieten imaginar care sa o mănânce pentru mine. Acum însă o iubesc și o asociez cu grija părintească, o fi vreo variatie de Stockholm syndrome” Otilia Vlasov
„Povidla nu ajungea bine în beci, că deja o mâncam și mai mult cu lingura cea de lemn direct din ceaun.( cred că era și capul plin de funingină de la ceaun și de la foc)Cociugăritul era la modă în verile din Moldova , nu la mare tolonită sub umbrelă.” Anna Chirinciu
„Iarna, când era frig, făcea mama cartofi copți cu scrumbie si totodată încălzea bucătăria.” Mihaela Zubcu
„Slănină tăiată mărunt prăjită pe tigaie cu ceapă la care se adăuga pastă de tomate. Tăticul meu pregătea, îmi este dor de acele timpuri, astăzi mănânc practic tot ce ne oferă un market, dar tata nu mai este cu noi.” Elena Iordachi
„Mirosul copilăriei mele e a bostănei prăjiți în ou și făină. Asta era peste o zi din iunie pân în septembrie. Toată casa mirosea. Am vreo 15 ani de când încerc să le repet gustul, încă fără succes.) Și la tot se facea piureu de cartofi. Și iarna, și vara.” Cristina Guțu
„Snack dulce: pâine cu unt (ei cum, mai des margarina „Rama” 
) + zahăr deasupra. Snack sărat: pâine stropită binișoor cu ulei + un pic de sare deasupra.” Iris Crețu
„Fasole. Mai întâi mama făcea supă din cele fierte, apoi prăjea ce rămânea cu legume, iar dacă mai râmâneau din cele fierte, făcea și făcăluite. Din asta mâncam vreo două zile. Scenariul se repeta o dată la două săptămâni. poi mai era pâinea fierbinte cu vin. De fiecare dată când bunica cocea pâine, o scotea fierbinte și o rupea. Apoi într-un vas punea vin roșu de casă cu zahăr și noi întingeam acolo cu pâine fierbinte 
desertul preferat :)) ” Alina Gârneț
„Se tăia un porc pe an. Carnea lui se tochea, adică se prăjea la ceaun, în mijlocul ogrăzii. Rezultatul se numea: carne tochită sau tochitură. Trebuia să ai grijă, să îți ajungă toată iarna. Nu voi uita niciodată acel miros. Felul de mâncare: carne tochită, cu măligă și brânză. În serile de iarnă era f des în meniu. Puteai arunca în tigaie și un ou. 2. Pâine cu carne tochită de porc. Se venea de la școală și se lua:- un darab de pâine- în borcanul în care fusese carne tochita. De obicei, în astfel de borcane, la fund rămânea carne mărunțită (suvite) în două cu untura de porc. Se ungea pâinea cu aceasta compoziție, se infibgeau în ea caninii, iar în altă mână se înșfăca un cățel de usturoi. Era bun.” Howgh Manitou
Mahala 