я горох – я не плох . istorii despre matineuri, grădiniță și feeria sărbătorilor de iarnă

Matineurile sunt într-un capitol aparte al copilăriei noastre. Majoritatea din fete au fost costumate în fulguțe, vulpițe, veverițe, iar băieții – iepurași, urși, ciobănași, cineva a fost mazăre (я горох, я не плох, съешь пока я не засох), altcineva a fost varză (я капуста – пусто-пусто), scufițe roșii, purceluși și babe cloanțe. Noi am întrebat prietenii Mahalei, să ne povestească istoriile sale legate de matineurile de la grădi și ce impact au avut ele.

Utrenic la sadic. Decembrie 1971. (c) Galina Roșca

„Mama mă transforma în fulgușor la toate matineele. Rochiță albă simplă și multe flori din „auraș”. Brrrrrr! Parcă simt și acum aurașu’ ghimpos pe mâini, la gât. Dar mă simțeam frumoasă, chitită – plăcută amintire. Iar la un matineu, educătoarea noastră se îmbrăcase în Moș Crăciun. Ceeeeee mai plângeam, mă speriase vocea feminină a moșului. Iar despre circul de Anul Nou tot am o amintire. La un antract, la brad, Moșu chema selectiv copiii care să zică o poezie și primeau în schimb cadou. Cât n-am urlat și sărit cu mâna în sus, nu m-a ales. Mama zicea că ăia aleși erau după o careva listă achitată preventiv, de asta mă ignora Moșu 😅 Nu țin minte ziua când nu mai credeam în moș, dar matincă asta era încă de la grădiniță 😅 Anyway, am crescut parcă om normal, fără traume, just life experience.” Iris Crețu

„Părinții mi-au spus că voi avea cea mai scumpă și cea mai frumoasă rochie la matineu. Așa și mă simțeam, după cum se vede în poză.Шальная императрица )))” An Na

„Nu mi-a plăcut deloc, nici o clipă. Chiar dacă mă bucuram de compania și anturajul copiilor asta nu mă ajuta nici un pic să ignor mirosul de cașa pe care nu îl sufeream, cuvîntul “galgoci” care nu știam ce înseamnă și îmi era rușine o vreme să întreb, apoi am intuit eu ce e asta, săpunul cela maro de cămăși și faptul că trebuia să fac treaba mică cu cîțiva martori (de asta nu făceam) și fărîmiturile de biscuți mereu lipite de palmele mereu transpirate ale colegilor mei. Îmi plăceau doar sărbătorile – eu eram chitită și recitam perfect poeziile! Iaca de era fiecare zi un spectacol și eu diva principală … ei asta ar fi fost altă treabă!” Anastasia Taburceanu

„Костюм хлопушки – мама шила.” Elena Culic

А это – красная шапочка – тоже маминых рук дело.

Подробностей не помню, но, по ходу, попытки петь на публике были уже тогда.

*и тенденция – волков не бояться, а затанцовывать

„Cea mai iubita ocupație de Crăciun – să spargem cu mama câteva jucării de brad până se fac pulbere și să o lipim pe coronița de carton vopsită în alb și albastru. Glitter old school!

La matineu, la grădiniță, ne-a adunat Moș Gerilă în jurul bradului și ne-a pus să urlăm cât mai tare „Ёлочка зажгись!” .. de vreo trei-patru ori la rând. Toți se bungheau la elochka, dar mie nu știu ce mi-a trebuit să mă uit în spate. Și am văzut tot mișmașul cu apariția miraculoasă a cadourilor pe scăunelul fiecărui copil… Eh, în vremea copilăriei dacă cineva îți distrăgea atenția, apoi măcar era pentru o cauză bună. ” Natalia Shelaru

„Într-un an (cred că ultimul sau penultimul de grădiniță), educatoarea s-a gândit să-mi deie rolul de Baba Cloanța, pentru matineul de Anul Nou. Eu, inițial, m-am întristat, m-am gândit “oare chiar așa de strașnică sunt?” I-am zis mamei. Mama s-a dus cu mine la educatoare și a zis că iată eu m-am întristat și a întrebat din ce motiv mi s-a dat rolul ăsta… Educatoarea a zis că asta e cel mai complicat rol și crede că doar eu l-aș putea interpreta. Mi-a plăcut explicația și am fost cea mai autentică Babă Cloanță :))” Arina Crețu

„Mustățile lu’ tata, cu promoroacă, când venea să mă ia cu săniuța, de la grădiniță. Vara ieșeam în chiloței albi, maiouri albe și golfici albi afară. Când zbura un avion deasupra noastră toți strigam: AVERTALIOTUL! AVERTALIOTUL! Pătlăgelele murate verzi cu hrișcă. Eu schimbam o lingura de hrișcă pe o patlajică murată. Costumul de vulpe la matineu, făcut din gulerul mamei de la palton. Bucle făcute cu bigudiuri și ars pielea de pe cap la matineu. Și desigur unica posibilitate, o dată pe an, de revelion să mă dau cu “blioski” a mamei, care erau taaare scumpe.” Laura Schulz

„Anul Nou 1972. Utrenic la sadic. Țin minte foarte bine momentul. Eu am uitat oleacă poezia și Ded Moroz îmi șoptește la ureche, el je știe tăt!” Galina Roșca

 

„Printre Iepuri” Galina Roșca

„La grădiniță erau multe lucruri numiau. Tre să dormi atunci când vrei să te joci, tre să mănânci când vrei să te joci, tre să te duci acasă atunci când vrei să te joci! Aveam prietene și prieteni, eram tare de joacă, eram de aventuri și neascultări și de distracție, cât mai multă distracție. Și uneori, când chiar nu puteam să dorm și făceam microscandal, Veruța, educatoarea, venea și mă lua cu ea și mă împletea și-mi cânta. Armonie! Și știam că atunci când afară ninge și e frig, mama se va îmbrăca degrabă în cel mai fine costum verde și noi vom face un microchef de revelion cu vecinii și o să mă joc cu cei doi baieți (care, de obicei, nu erau tare interesați de joacă cu mine că eram prea mică). Grădinița în decembrie era o poveste despre joacă și despre cum de-o convins pe Veruța să nu dorm. Cât ași da să merg acu la grădiniță pe vreo 2-3 ani.” Cris Robu

„Prin ’86, cred că e făcută această poză. Anul Nou atunci pentru mine însemna să poti mânca mandarine, cu nemiluita. Iar cadoul, de care mă bucuram si ce era mai bun, lăsam la urmă. Era punga cu ciocolate pe care mi-o lasă #MoșGerilă sub bradul natural.” Diana Panfil

„Despre amintiri – în general mi-aduc aminte cu drag de grădiniță, cu mici excepții:- кисель – vroaim să mă prefac că am murit numai să nu fiu nevoită să îl beau- zapekanka și cașa mannaia 🙄– frat-miu mă mai uita uneori lă grădiniță, telefoane mobile – ioc, și stăteam eu cu dădaca și iubitul ei în curtea grădiniței și așteptam… cred că atunci am auzit prima dată cuvinte necenzurate :))- cu foarte mare rușine trebuie să recunosc că uneori mă mai scăpam în chiloței și era o educatoare care reacționa extrem de adecvat, dar alta insista să întrebe în gura mare – IAR ???

Cât despre matineu, iată – 50 shades of vulpe, că asta era unicul costum pe care îl aveam” Dana Belicov

„Serbările de Revelion, de la Circ, unde mergeam cu verișorul mai mare. În antract ni se dădeau cadouri – bomboane Bucuria în cutie de plastic, în formă de brad sau Moș Crăciun.” Cristina Coscodan

„Îmi aduc aminte multe lucruri de la grădi. Doar ca la noi, se vorbea româna (cum se spunea atunci moldovenește)! Și mă lua de la grădi , de cele mai multe ori, tata! Si când am mers prima dată la grădi, am plâns și am bocit, strângând-l tot pe ” ticu”!!! 🙃 mi-e dor de el.” Natalia Mateevici

„Am descoperit că Moș Crăciun e defapt educatoarea noastră. Am recunoscut-o după încaltaminte. Am încercat să le zic și altor copii, ei, însă, nu m-au crezut.” Dada Che

“Анул Ноу” asta înseamnă câteva gazete de perete în guaș la școală o noapte albă, un argint lipit de pod – ca cea mai tare distracție împreună cu sora mea))) Multă, multă zăpadă!!! O cămașă băiețească de baică era pricina certurilor cu mama. De ce tot anul am puratat-o și de anul nou treb ceva altceva!!!!??)))” Yulia Efros

„Defel luminoase – amintirile de la grădiniță. Eu eram des răcită și nu frecventam suficient pentru a avea un statut bine clădit. Cel mai mult îmi plăcea să fac aplicații și desene. Copiii erau răutacioși și niște maimuțoi. Educatoarea miza pe mine când era vorba de poezii și “recitaluri”, știam toate rolurile și puteam înlocui. Odată am corectat educatoarea, nu e corect “zelionca”, ci verde de briliant, nu s-a supărat. Fulgușor forever! Poza e din ultimul an de gradi, la scoala (liceu) a fost mai bine!” Lenuta Elena

„Mie îmi plăcea enorm de mult atunci când fiecare grupă picta desene pe geamuri – de la brazi la Moș Crăciun. Pentru mine era ceva unic și magic în acele desene pe geamuri. Și după aia făceam înconjurul grădiniței, mă uitam la fiecare geam și ziceam Wow!” Nati Vozian

„În ziua în care mă fotografiau, mă simțeam la convoi. Mă întrebam de ce ne impun să facem fotografii și nu ne dau mandarine. Îmi promiteau aici bomboane „Grileaj” pe care nu le suportam.” Irina Dubinski

„Tata meu, când o fost Moș Gerilă, singur s-a dat de gol când o zis: „Spune-i moșului o poezie și o să-ți dea tata o bomboană.” Laura Schulz 

„Mă speria Moș Crăciun, mereu. Da ci, nu era de temut?” Natalia Gârbu

„La sigur coronița, care mi-o făcea mamica in ajun de matineu, din jucăriile stricate… așa de tare sclipea ca îmi părea ca nu exista nimic mai frumos!” Lucia Ceh


„Rochii albe decorate cu argint pentru brad, ciupici în ciorapi albi, cu pom-pom de argint, pentru brad și desigur o coroniță (tot din argint pentru brad).” Irina Straistean

„La un matineu, moșu’ chema pe rând copiii să zică poezii și să le dea cadouri. Era un scenariu, cine după cine și ce poezie să zică. Înainte să-mi vină rândul, a ieșit o fetiță care a zis poezia mea 🤷 Nu m-am pierdut, am ieșit și mi-am spus poezia așa cum și trebuia (chiar dacă moșu’ o auzea a doua oară). Cadou trebuia să primesc așa că nu mă interesa a fost, n-a fost.” Iris Crețu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: